Cadrul legal național privind prevenirea corupției

[RO][Ethics/Governmental]

Hotărârea nr. 1269 din 17 decembrie 2021 privind aprobarea Strategiei naționale anticorupție 2021-2025 și a documentelor aferente acesteia (MO nr. 1218/22.12.2021)

  • Anexa nr. 1 – Strategia Națională Anticorupție 2021-2025
  • Anexa nr. 2 – Seturile de indicatori de performanță, riscurile asociate obiectivelor și măsurilor din strategie
  • Anexa nr. 3 – Inventarul măsurilor preventive, precum și indicatorii de evaluare
  • Anexa nr. 4 – Standardul general de publicare a informațiilor de interes public
  • Anexa nr. 5 – Standardul de publicare a informațiilor de interes public privind întreprinderile publice

Metodologia standard din 2 august 2018 de evaluare a riscurilor de corupție în cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale (MO nr. 751/30.08.2018)


Ordonanță de Urgență nr. 57 din 3 iulie 2019 privind Codul Administrativ (MO nr. 555/05.07.2019)

  • Regimul incompatibilităților și al conflictului de interese aplicabile funcției de membru al Guvernului – Art. 39-42;
  • Varii criterii de excludere pentru anumite funcții și roluri: criteriu eliminatoriu la angajarea pentru o funcție contractuală (art.452, (1), lit. f);
  • Atribuțiile ANFP în materie de etică organizațională în administrația publică – Art. 401;
  • Consilierea de etică – Art. 451-456, Art. 625, (1), lit. c;
  • Raportarea publică privind încălcările normelor de conduită profesională – Art. 457.

M-am gândit că ar fi de ajutor multor oameni un fel de pagină în care să strâng, pas cu pas, după cum îmi permite timpul, toate acele elemente de ordin legislativ care ne oferă așa numitul cadru național privind prevenirea corupției. Trebuie reținut, totuși, că, dincolo de acest cadru legal național, există și cadrele instituționale, care sunt reprezentate de toate acele documente interne pe care instituțiile publice sau companiile de stat și le-au dezvoltat pentru a se proteja de corupție și orice comportament lipsit de integritate. Aceste cadre instituționale nu fac obiectul interesului meu de acum, dar, în principiu, orice instituție publică are obligația de a avea niște instrumente interne ”privind integritatea” (de la un cod de etică la un plan de integritate, de la un consilier de etică la o politică internă privind declararea conflictelor de interese ș.a.m.d.); această obligație își are originea în multiple legi și hotărâri de guvern, în acel cadru național de care ziceam la început.

Cei care mă știu cât de cât sau m-au auzit vorbind pe la evenimente de business au aflat că nu mă simt confortabil deloc cu acest focus general pe anti-corupție. De-a lungul anilor, tot lucrând cu instituții publice și private, cu oameni din acest domeniu dar și din altele, conexe, am ajuns la concluzia că abordarea negativă este păguboasă. Nu pentru că aș considera greșit să sancționăm persoanele corupte, ci fiindcă abordarea negativă reprezintă doar o latură a unei imagini mult mai complexe decât ni se vinde adesea de către cei interesați de subiect. Cealaltă latură, cea pozitivă, este reprezentată de „integritate”: când ajungi să promovezi integritatea individuală și organizațională la modul profesionist, atunci nu faci altceva decât să construiești premisele unei schimbări de comportament. Latura negativă, cea legată de corupție, are rolul, dacă ne-am păstra în zona psihologiei, de a funcționa ca un mecanism de întărire a comportamentului corect prin sancționarea celor care greșesc, care încalcă legea.

Foștilor mei studenți le spuneam adesea că în etică știm de existența unor instrumente care ghidează comportamentul moral, dintre care două par a fi poate cele mai importante: „biciul”, adică sancțiunea, și „ciocolata”, sau recompensa. În mod natural, cele două instrumente nu pot fi separate, nici unul de celălalt, nici de restul instrumentelor; orice dezechilibru între cuplul format din cele două instrumente va duce la pervertiri ale educației morale a individului și, implicit, la comportamente greșite. Cea mai bună ilustrație la care mă pot gândi este cea cu șoferii români: dacă urmărim traficul bucureștean, vom observa că majoritatea șoferilor au tendința de a respecta regulile de circulație nu ca pe o deprindere naturală a lor, ci de teamă că 30 de metri mai sus este un polițist care s-ar putea să le dea o amendă. De-a lungul timpului, ei au deprins un comportament aberant, în care doar frica de sancțiune îi determină să fie corecți, ceea ce, la limită, ar însemna că în fiecare intersecție din București și după fiecare tufiș ar trebui să stea câte un polițist care să îi tragă de urechi pe șoferii indisciplinați. Evident, o astfel de idee este aberantă.

De ce avem nevoie ca să nu ajungem în acea situație aberantă?! Păi ar cam trebui să ne pese în aceeași măsură de cum deprind comportamentele corecte șoferii noștri. Adică, revenind la chestiunea de la care am pornit, să ne interesăm la fel de mult de ce au nevoie oamenii ca să se comporte corect în orice situație de cât ne preocupăm să scriem legi prin care să-i sancționăm pe cei ce greșesc. Din nefericire, în ultimii 30 de ani, nu prea ne-a stat mintea la așa ceva fiindcă am fost absorbiți de „lupta cu corupții”, de „anti-corupție”. Ne-am concentrat pe ce legi, adesea insuficiente sau chiar strâmbe, trebuie să adoptăm ca să putem identifica comportamentele incorecte și să le sancționăm în mod eficient, în loc să vedem cum putem avea funcționari și instituții integre.

Pe scurt, în opinia mea, acest cadru național trebuie să vizeze în mod corect scopul, iar acesta, scopul, nu poate fi exprimat decât pozitiv (*vezi cei 2500 de ani de discuții despre scopul acțiunilor umane). Cu alte cuvinte, ar trebui să fie despre integritate. (De aici preferința mea pentru „Strategia Națională pentru Integritate”, în locul „Strategiei Naționale Anti-corupție”.) Doar că, în interiorul său, acel cadru național ar trebui să vizeze atât latura pozitivă, cât și pe cea negativă. La ora actuală, latura pozitivă este aproape inexistentă. A se vedea cât de prost era și este în continuare reglementată consilierea de etică. Anterior prin Legea 7/2004, azi prin Codul Administrativ și alte documente elaborate de ANFP.

0 Comments

Leave a reply

Your email address will not be published.

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.