Howard Gardner este un nume extrem de cunoscut atât în domeniul Psihologiei, cât și, sau mai ales în, cel al Științelor educației, unde cercetările sale au dat naștere unei noi abordări, cu foarte mulți adepți și variate aplicații. Așa cum se întâmplă cu autorii celebri, Gardner este mai citat decât citit, ceea ce face ca el să fie adesea asociat cu tot felul de idei care au sau nu legătură cu celebra sa teorie a inteligențelor multiple. Din păcate, confuziile și asocierile eronate, despre care el însuși ne-a avertizat, vor persista indiferent dacă există sau nu acces la scrierile sale.
La noi, din nefericire, accesul la publicațiile lui Gardner a fost întotdeauna anevoios. În primul rând, fiindcă a început să fie tradus târziu și, probabil, în tiraje foarte mici de vreme ce cărțile sale nu s-au găsit „pe tarabă”. În al doilea rând, bibliotecile din România nu prea au fost interesate să achiziționeze cărțile sale. De exemplu, la Biblioteca Centrală Universitară din București, catalogul ne indică doar 8 titluri. La Biblioteca Central Universitară din Cluj, sunt doar 7 titluri. Biblioteca Națională, care este și gestionarul Depozitului Legal, are 13 volume accesibile publicului larg, și, în mod ciudat, printre acestea nu se află toate titluri traduse în limba română. Pe de altă parte, după cum mulți știu destul de bine, accesul la bazele de date internaționale este limitat în România, doar bibliotecile universitare și unele universități oferind un astfel de serviciu.
Prima traducere în limba română a unei cărți semnată de Gardner a apărut la Editura Sigma, în 2004. Ulterior, aceeași editură și-a asumat traducerea și publicarea a încă șase titluri. În ciuda acestui fapt, recent, editura Curtea Veche ne-a oferit două noi traduceri. Este vorba de volumele Inteligențele multiple. Noi perspective și Perspective ale minții. Teoria inteligențelor multiple, ambele redate în limba română de Bogdan Ghiurco. Calitatea tipăriturii în cazul acestor volume este net superioară celor de la Editura Sigma, iar asta poate face diferența într-o decizie de achiziție. Neajunsul este mai degrabă prețul ridicat la care ele au fost puse pe piață. Deși s-ar putea să pară prohibitiv pentru publicul larg, se găsesc suficient de multe campanii de reduceri ca să fie achiziționate chiar și la jumătate de preț așa cum am făcut și eu.
Avantajul acestor două noi volume este dat faptul că au fost traduse de aceeași persoană și există o unitate terminologică, un stil consecvent al redării în limba română. Ar fi interesant dacă editura Curtea Veche ar miza pe același traducător pentru a pregăti și alte volume ale lui Gardner pentru anii următori. Ce mi se pare ușor deranjant e modificarea titlului pentru a nu fi la fel cu cel al traducerii de la Editura Sigma: „Noi perspective” (Curtea Veche) în loc de „Noi orizonturi” (Editura Sigma); în original: Multiple Intelligences: New Horizons. În rest, nu am găsit motive serioase ca să mă plâng de varianta românească a celor două cărți.
Așa cum menționam la început, multă lume îl asociază pe Gardner cu domeniul educației. Doar că el nu este un specialist în educație. De altfel, el afirmă în mod explicit că pregătirea sa și toată munca ce a stat la baza teoriilor sale se încadrează în domeniul numit Psihologie. Cum de altfel el califică teoria inteligențelor multiple drept o „teorie psihologică” (o teorie din câmpul psihologiei, în mod special, al Psihologiei cognitive sau Psihologiei dezvoltării). Asta nu înseamnă că teoriile sale nu sunt relevante pentru educație; dimpotrivă, și o bună bucată de vreme, alături de diverși colaboratori, a încercat să exploreze diferite modalități de aplicare a ideilor sale în sfera educațională. Dacă țineți seama de aceste aspecte, precum și de faptul că sensul termenului „inteligență” are la el un înțeles cu totul special, atunci cele două volume vă vor oferi o poartă de înțelegere a celui mai apreciat model teoretic al abilităților care ne fac să fim ceva mai mult decât alte ființe.
Am pregătit o listă cu volumele lui Gardner care au fost traduse în limba română. Această listă nu conține nici o informație cu privire la calitatea traducerii și nici nu mi-am dorit să îmi exprim un punct de vedere pe acest subiect. Personal, prefer să citesc în original atunci când abilitățile lingvistice mă ajută. Sugestia mea este luați aceste traduceri cu o mare doză de precauție, mai ales când vine vorba de o editură obscură precum Allfa.
- GARDNER, Howard (2004, 2011), Mintea disciplinată. Educația pe care o merită orice copil dincolo de informații și teste standardizate; Editura Sigma.
- GARDNER, Howard (2006), Tratat de răzgândire. Arta și știința răzgândirii noastre și a altora; Editura Allfa. (**Changing Minds)
- GARDNER, Howard (2006), Inteligențe multiple. Noi orizonturi; Editura Sigma.
- GARDNER, Howard (2007), Mintea umană: cinci ipostaze pentru viitor; Tr. Radu Ciocănelea, Editura Sigma.
- GARDNER, Howard & Mihaly Csikszentmihalyi & William Damon (2011), Munca bine făcută. Când excelența și etica își dau mâna; Editura Sigma.
- GARDNER, Howard (2012), Adevărul, frumosul și binele. Noi valențe în educația secolului XXI; Editura Sigma.
- GARDNER, Howard (2014), Minți conducătoare. Istorii de viață ale liderilor mondiali; Tr. Smaranda Nistor, Editura Trei.
- GARDNER, Howard & Katie Davis (2015), Generația App. Cum navighează tinerii prin universul digital al indentității, intimății și imaginației; Editura Sigma.
- DALAI LAMA & Herbert Benson & Howard E. Gardner & Robert A.F. Thurman & Daniel Goleman (2017), Minte-Știință. Un dialog între Orient și Occident; Humanitas.
- GARDNER, Howard (2021), Mintea sintetizatoare. Memoriile creatorului teoriei inteligențelor multiple; Editura Sigma.
- GARDNER, Howard (2022), Inteligențele multiple. Noi perspective; Tr. Bogdan Ghiurco, Curtea Veche.
- GARDNER, Howard (2022), Perspective ale minții. Teoria inteligențelor multiple; Tr. Bogdan Ghiurco, Curtea Veche.