Select a page

Etici aplicate. Bibliografii românești. Note critice

Mă ocup de diverse Etici aplicate de mai bine de un deceniu și jumătate, timp în care am citit destul de multă literatură străină și românească dedicată acestui domeniu. Am citit deopotrivă cercetări științifice și articole de opinie, studii realizate de instituții internaționale ori organizații non-guvernamentale și articole de presă, rapoarte oficiale și analize mai puțin publice. De fiecare dată, interesul meu era dublu: pe de o parte să înțeleg explicațiile oferite de autori, iar pe de altă parte să găsesc elemente practice de care să mă folosesc în activitățile mele non-academice. În toate aceste peregrinări literare, am descoperit că există o maculatură uriașă care nu contenește a se acumula, în mod special, în spațiul cultural românesc. În paralel, am văzut cum această maculatură afectează nu numai profesioniștii din domeniile cu care aveam de-a face, ci și propunerile de politici publice și legi, politicile instituționale și/sau documentele menite să ghideze actori instituționali importanți. Aș putea oferi aici exemplul unei propuneri de strategie națională pe tema responsabilității sociale, care, de la prima la ultima pagină, este o insăilare de elemente preluate fără noimă din tot felul de documente internaționale sau din strategiile similare ale altor țări. Sau exemplul administrației publice, unde avem o serie întreagă de confuzii cu privire la „deontologie”, „coduri de! etică”, „consilierea de! etică”, „dileme etice” etc., care și-au făcut loc în proiecte cu fonduri europene, în legi (fostele 7/2004 și 477/2004, actualul Cod Administrativ etc.) sau chiar în codurile unor instituții publice.

Tot reflectând asupra impactului acestei maculaturi, m-am gândit că ar fi o idee ca cineva să o abordeze într-o cheie critică într-o revistă academică, să ofere niște repere care să-i ghideze pe cei interesați de un domeniu sau altul. Însă a încerca să scrii despre această maculatură, adică a recenza la modul serios acele manifestări de impostură intelectuală și academică, este un demers care nu merită din foarte multe puncte de vedere: nu numai că este un mare consumator de timp și de energie, dar beneficiile la care putem spera sunt minime pentru că ar însemna să ne amăgim singuri că cei interesați de varii Etici aplicate citesc mai întâi recenzii cu privire la ce se publică în domeniu și mai apoi purced la lectura textelor care le ajung întâmplător sub ochi. Cu alte cuvinte, că cei care își descoperă un interes în direcția eticii profesiilor juridice, de exemplu, au niște criterii clare după care își selectează titlurile pe care urmează să le citească. Puțin probabil ca lucrurile să stea în felul acesta.

Dacă recenziile sunt extrem de costisitoare, nu la fel s-ar putea spune despre o eventuală bibliografie critică, în care, în timp, să se adauge scurte note, observații care să-i ghideze pe cei mai puțin versați în a dibui impostura. În mod evident, o astfel de bibliografie ar fi dependentă în primul rând de parcursul literar al autorului ei, de ce citește acesta la un moment dat. În al doilea rând, ar fi dependentă de lupa prin care acesta privește literatura respectivă, de presupozițiile teoretice care stau la baza evaluării pe care acesta o pune în joc în observațiile sale critice. În al treilea rând, o bibliografie critică ar trebui să prindă întreaga literatură, iar decizia de a citi un titlu sau altul să-i aparțină celui care apelează la un astfel de demers. Altfel spus, ea nu trebuie să suplinească lectura proprie, dar nici să îi priveze de niște avertismente cu privire la eventualitatea pierderii timpului cu lectura unui text lipsit de orice valoare.

Prin urmare, în această secțiune a site-ului meu veți găsi astfel de bibliografii critice dedicate unor etici aplicate de care mă ocup sau m-am ocupat. Ele nu sunt exhaustive și nici finale. Mi-am propus să le îmbogățesc ori de câte ori mai citesc câte un o lucrare scrisă în limba română.

Noiembrie 13, 2019
(după o idee din 2009, din timpul proiectului MECOPP RO)

 

Observație suplimentară

Am fost întrebat, pe bună dreptate, ce sper eu să câștig sau să obțin cu un astfel de efort. Cred că este important să aveți și voi răspunsul la această chestiune pentru a înțelege mai bine despre ce este vorba aici.

În primul rând, eu nu mi-am propus să schimb lumea. Impostura în mediul universitar nu poate fi eliminată sau redusă de niște comentarii aruncate undeva pe Internet, ci prin măsuri complexe, consecvente și convergente adoptate de Ministerul Educației și Cercetării, de universități, precum și de comunitățile științifice. În ultimii 30 de ani, nu a existat nimic de acest gen; dimpotrivă, haosul care a domnit în educația și în cercetarea din România au condus la tot felul de aberații (de la plagiat ca practică sistemică la tot felul de mecanisme menite să asigure un număr cât mai mare de citări unora care au nevoie să progreseze în cariera academică).

În al doilea rând, eu fac ceea ce se numește în termeni pompoși „ecologizarea domeniului”. Cu alte cuvinte, în pătrățica mea, în zona în care m-am specializat eu, încerc să impun anumite standarde științifice și profesionale astfel încât cei care colaborează cu mine să aibă la ce se raporta. Iar ceea ce fac aici nu este în mod neapărat shaming, deși pot concede că din afară așa se vede.

În al treilea rând, am descoperit cu amărăciune de mai multe ori situații în care personaje care au semnat materiale de o calitate științifică îndoielnică au ajuns fie profesori universitari, fie directori de proiecte, programe sau chiar centre de cercetare. Ca om care se ocupă de Etica cercetării, am datoria de a semnala cazurile de impostură științifică: nu se poate să fiu ca cei care țin cursuri despre „Etica și integritatea cercetării” (sic!), dar nu au făcut niciodată un efort public concret în promovarea integrității în mediul academic și în cercetarea științifică din România.

Al patrulea și cel mai important motiv este acela că sper ca peste o perioadă să reușesc să public o analiză complexă cu privire la evoluția domeniului Eticii aplicate și a limbajului său specific în România. Deja am început să schițez acest demers științific, dar va mai trece ceva timp până când voi reuși să fac realizez și partea de analiză statistică.

Important

Toate referințele bibliografice sunt precedate de două paranteze drepte între care se află un „x”, un „s” sau un „v”, în funcție de cum privesc eu valoarea acelor titluri. Cele cu „x” nu sunt recomandate, reprezentând o dovadă de impostură intelectuală și academică; cele cu „s” nu sunt recomandate fiindcă ele nu contribuie cu nimic la domeniul respectiv și ar putea fi trecute cu vederea fără probleme, în timp ce cele însoțite de „v” pot sta în orice bibliografie sau în orice listă de lecturi rezonabilă.

Atunci când o intrare bibliografică este precedată de „/”, înseamnă că urmează să încarc explicația și oscilez în ceea ce privește încadrarea într-o categoria sau alta. Este foarte probabil să fiu copleșit de numărul mare de intrări și să nu țin pasul cu publicarea explicațiilor, dar asta nu înseamnă că îmi voi schimba părerea cu privire la textele deja încadrate într-o anumită categorie.

Rugămintea mea, în calitate de autor al acestor bibliografii, este să nu le reproduceți fără acceptul meu explicit. Rostul lor nu este acela de a stârni dezbateri sterile în jurul considerațiilor mele marginale, ci de a-i ajuta pe cei care chiar au nevoie de repere ca să navigheze lin în marea literaturii de specialitate.

Nu uitați că aceste bibliografii sunt la început de drum și că ele sunt „în lucru” în permanență. Nu voi anunța în nici un fel când fac modificări sau adaug intrări noi. Dacă vă interesează ce scriu eu aici, puteți reveni ori de câte ori simțiți nevoia.

Trimiterile bibliografice sunt redate în forma lor extinsă pentru a facilita o ulterioară identificare a textelor. Pe de altă parte, am evitat să pun sursele (link-urile) către materialele disponibile online, atunci când acele intrări se află în categoria „x” sau „s”, ca nu cumva să contribui și eu la promovarea lor. Bibliografia este ordonată după anul de apariție, respectiv alfabetic pentru anii în care există mai multe intrări.

Nu am reținut decât publicații aparținând unor autori români apărute exclusiv în limba română. Nu am inclus deloc traduceri sau texte care nu au văzut lumina tiparului sau pixelului într-un spațiu academic. Dacă vreți, aceasta este o bibliografie selectivă a literaturii „științifice”.

Mai jos, veți găsi, treptat, aceste bibliografii. Am oferit și traducerea în limba engleză a domeniilor la care mă refer pentru că ea poate clarifica ceva mai mult aria de cuprindere.

Bibliografii. Note critice

–

  • Etica domeniului digital / Digital Ethics

–

–

  • Etică în activitatea de ordine publică (poliție, jandarmerie etc.) / Police Ethics

–

–

  • Etică în comunicare (jurnalism, publicitate, relații publice, comunicare politică etc.) / Communication Ethics

–

  • Etică în afaceri / Business Ethics
  • Etică și conformitate (vezi Etică în afaceri) / Ethics & Compliance
  • Sustenabilitate, Responsabilitate socială corporativă (vezi Etică în afaceri) / Sustainability, Corporate Social Responsibility

–

  • Bioetică / Bioethics
  • Etică medicală (vezi Bioetică) / Medical Ethics
  • Etică clinică (vezi Bioetică) / Clinical Ethics