A fost votată legea privind protecția avertizorilor ... într-o nouă formă strâmbă

[RO][Public Policies & Regulations]

Ieri, 13 decembrie, Camera Deputaților și-a dat votul pe legea de transpunere a Directivei (EU) 2019/1937 privind protecția avertizorilor de integritate. Din păcate, parlamentarii coaliției de guvernământ nu au înțeles nici spiritul solicitărilor primite de la Președintele României și Comisia Europeană, nici spiritul în care a fost elaborată directiva respectivă. Mai mult, nu au înțeles că nu poți veni cu amendamente peste noapte, pe care să nu le discuți cu nimeni. Societatea civilă s-a arătat în mai multe rânduri interesată și dispusă să ajute Comisia Juridică din Senat, și, acum, în ultimă fază, pe cea din Camera Deputaților, dar nimeni nu a fost interesat să audă punctul ei de vedere.

Ce s-a întâmplat ieri în Parlamentul României ne arată faptul că PSD-PNL-UDMR și Minoritățile nu își doresc deloc ca acest instrument să funcționeze. Se tem să lase avertizarea anonimă „la liber”, adică se tem ca oricine să poată raporta nereguli și în același timp să se protejeze ascunzându-și identitatea în spatele anonimatului. Se tem căci în felul acesta oamenii vor avea curajul să avertizeze cu privire la neregulile făcute de politicieni și acoliții lor fără să mai existe pericolul unor răzbunări sau șicane.

Dacă în forma anterioară a alineatului 2 de la articolul 6 ceruseră ca „avertizorul anonim” să își dea datele de contact, să își decline calitatea în care efectuează raportarea și contextul profesional în care a obținut informațiile, să spună cine este persoana vizată de raportarea sa, dacă îi este cunoscută, să descrie faptele susceptibile să constituie încălcare a legii și, după caz, să ofere probele în susținerea raportării, fără să uite să menționeze data (da, data raportării!), acum au renunțat la chestiunile care conduceau la identificarea avertizorului și i-au pus în cârcă sarcina temeiniciei celor semnalate. Cu alte cuvinte, avertizorul care nu dorește să își decline identitatea trebuie să aducă „indicii temeinice” pentru ca raportarea sa să nu fie clasată.

Cineva care citește legea precum un roman s-ar putea să nu înțeleagă de ce anume o astfel de modificare este la fel de toxică precum precedenta. Am încercat să explic și pentru Europa Liberă, dar poate nu s-a auzit până în Dobroești sau Satu Mare și e bine să reiau.

În primul rând, expresia „indicii temeinice” este o instituție juridică introdusă în  Dreptul procesual penal, alături de „probă”, ca temei al unor acte juridice îndreptate împotriva cuiva. De exemplu, la articolul 68, alin (1) din Codul de Procedură Penală, se definesc „indiciile temeinice” ca situația în care „din datele existente în cauză rezultă presupunerea rezonabilă că persoana faţă de care se efectuează acte premergătoare sau acte de urmărire penală a săvârşit fapta.” La articolul 91, alin. (1), „indiciile temeinice„ pot constitui temeiul unei interceptări: „Interceptarea şi înregistrarea convorbirilor sau comunicărilor efectuate prin telefon ori prin orice mijloc electronic de comunicare se realizează cu autorizarea motivată a judecătorului, la cererea procurorului care efectuează sau supraveghează urmărirea penală, în condiţiile prevăzute de lege, dacă sunt date ori indicii temeinice privind pregătirea sau săvârşirea unei infracţiuni pentru care urmărirea penală se efectuează din oficiu […]”. La articolul 143, „indiciile temeinice” reprezintă un temei pentru dispunerea de către procuror a actului de reținere a unei persoane: „Măsura reţinerii poate fi luată de procuror ori de organul de cercetare penală faţă de învinuit sau inculpat, numai după ascultarea acestuia în prezenţa apărătorului, dacă sunt probe sau indicii temeinice că a săvârşit o faptă prevăzută de legea penală.” La articolul 202, alin. (1), „indiciile temeinice” sunt reiterate ca posibil temei al unor măsuri preventive: „Măsurile preventive pot fi dispuse dacă există probe sau indicii temeinice din care rezultă suspiciunea rezonabilă că o persoană a săvârșit o infracțiune și dacă sunt necesare în scopul asigurării bunei desfășurări a procesului penal, al împiedicării sustragerii suspectului ori a inculpatului de la urmărirea penală sau de la judecată ori al prevenirii săvârșirii unei alte infracțiuni.”

Am adus în discuție aceste pasaje din Codul de Procedură Penală ca să fie foarte clar faptul că expresia respectivă nu este deloc inocent introdusă în legea privind protecția avertizorilor de integritate. Nu este o formulă retorică, ci un instrument de natură juridică, care, pentru cei familiarizați cu limbajul tehnic al domeniului, spune foarte multe lucruri … tehnice.

Mergând mai departe cu argumentația mea, trebuie să precizez că nu mă interesează aici istoria conceptului de „indicii temeinice”, că a fost în vechea doctrină procesual penală din România (cea din 1968) și că apoi a fost înlocuită cu „suspiciuni rezonabile”, ca, după sesizarea Curții Constituționale (2018), să se revină la „indicii temeinice”. Nu rețin aici nici faptul că în Convenția Europeană a Drepturilor Omului există sintagma „motive temeinice”, care acoperă semantic exact expresia „indicii temeinice”. Ceea ce îmi atrage atenția este faptul că „indiciile temeinice” presupun o judecată echilibrată, obiectivă, aplicată asupra unor date/informații (cu garantarea drepturilor procesuale!) în vederea dispunerii unor măsuri de natură procesual penală de către magistrați. Cu alte cuvinte, avertizorul care dorește să fie anonim, spre deosebire de cel care raportează fapte cu divulgarea identității sale, trebuie să fie capabil să pună în joc o gândire similară cu cea a unui magistrat și să evalueze datele/informațiile pe care le furnizează prin avertizarea de integritate pe care o face. Dacă în cadrul avertizării sale el nu va oferi „indicii temeinice”, atunci raportarea sa va fi clasată în mod automat.

Sper că acum a devenit puțin mai clar de ce o astfel de formulare a acelui alineat din legea privind protecția avertizorilor de integritate duce la ceea ce în drept se numește „inversarea sarcinii probei”. Practic, unui avertizor anonim i se cere să poată furniza „indicii temeinice”, adică informațiile transmise să conțină elemente pe baza cărora un magistrat sau un inspector de integritate să poată decide dispunerea unor măsuri. Iar asta descurajează, în opinia mea, pe cei care doresc să raporteze nereguli, poate dintre cele mai grave, protejându-se de abuzuri.

Această situație generează și o disproporție masivă între avertizorul anonim și cel care își declină identitatea: cel din urmă trebuie să descriere faptele susceptibile să constituie încălcare a legii, în timp ce primul trebuie să furnizeze „indicii temeinice”. Iar asta reprezintă o discriminare între cele două categorii de avertizori, exact așa cum susține colegul meu Radu Nicolae pentru Libertatea.

Aceasta nu este singura problemă a legii. Mai sunt multe altele despre care s-a tot discutat. De la ierarhia tipurilor de avertizare (nu a canalelor de raportare, așa cum spune legea) până la contradicțiile din text cu privire la buna credință a avertizorului. Nu am timp să revin asupra lor, dar vă las pe voi să le descoperiți din alte intervenții ale mele și ale colegilor mei din societatea civilă. În partea dreaptă (mai jos!), veți găsi comunicatul de presă dat de mai multe organizații cu privire la legea votată ieri. Am pus aici comunicatul respectiv pentru că printre semnatari este și European Ethics & Compliance Association.

Comunicat de presă, 13 Decembrie 2022

Azi, Parlamentul a adoptat Legea privind protecţia avertizorilor în interes public, care transpune Directiva europeană în materie și înlocuiește vechea reglementare.

Prin amendamentele depuse și votate de coaliția majoritară PSD-PNL, aceste partide au arătat, încă o dată, că nu își doresc o funcționare reală a mecanismului avertizării de integritate, ca instrument de prevenire și combatere a corupției, abuzurilor și încălcărilor legii.

Astfel, raportarea anonimă este reglementată într-o modalitate care descurajează investigarea sesizărilor și, în practică, va duce la clasarea mult mai rapidă a acestora. Deși reprezentanții Comisiei Europene au cerut în mod expres ca raportările anonime să fie examinate și soluționate dacă există informații suficiente referitoare la încălcări ale legii, printr-un amendament al coaliției PSD-PNL raportările anonime vor fi examinate și soluționate doar dacă există indicii temeinice referitoare la încălcări ale legii. Conform Directivei, avertizorul prezintă informații, nu indicii.

Reamintim că acest proiect de lege a iscat puternice controverse publice, a pus sub semnul întrebării dorința reală a partidelor din arcul guvernamental de a combate corupția și a condus la reacții instituționale la adresa României, din partea Comisiei Europene, inclusiv prin vocea vicepreședintei Věra Jourová și din partea Procurorului European.

Forma adoptată astăzi aduce modificări față de forma adoptată în luna iunie, care a făcut obiectul cererii de reexaminare, dar standardele pentru care a optat legiuitorul sunt unele minime și chiar în ignorarea cerințelor Comisiei Europene (în ceea ce privește raportarea anonimă), în condițiile în care această lege reprezintă un jalon în PNNR. Societatea civilă, inclusiv avertizorii de integritate, au cerut constant, pe parcursul procesului de adoptare, garanții și măsuri de protecție mai puternice, dar aceste cerințe au fost ignorate.

Deși partidele din coaliția de guvernare au încercat prin toate mijloacele să slăbească protecția acordată avertizorilor de integritate, suntem optimiști că oamenii vor continua să semnaleze încălcări ale legii din cadrul instituțiilor pentru care lucrează, așa cum au făcut-o și până acum, deși, de cele mai multe ori, nici nu erau conștienți că există legislație care îi protejează sau că ceea ce fac se numește avertizare de integritate.

ActiveWatch
Asociația pentru și Cooperare Dezvoltare Durabilă
APADOR-CH
Funky Citizens
Asociația Română pentru Transparență
European Ethics & Compliance Association
Expert Forum
Centrul pentru Inovare Publică
Federația Sindicatelor din Societatea Română de Radiodifuziune
Adrian Moise – avertizor de integritate
Asociaţia Profesională a Transportatorilor (APT), preşedinte Ivan Tudor Florin
Asociația Profesională a Transportatorilor APT, președinte Ivan Tudor Florian, secretar general Nedelcu Gheorghe, avertizori de integritate
Asociația Pentru Drepturile Omului Imaginea României, președinte Stoica Gabriel
Uniunea Romilor din Europa, prim-vicepreședinte Ivan Gheorghe, avertizor de integritate
Alianța Națională a Sindicatelor Feroviare, președinte Maxim Rodrigo, avertizor de integritate
Asociația Națională a Patronatelor Operatorilor în Regim de Taxi, președinte Nedelcu Remus
Fundația pentru Drepturile Omului-CELEST, președinte avocat Rosini Claudius
Federația Transpublic a Sindicatelor din Transportul Public Local, președinte Valer Ciobanescu, avertizor de Integritate
Sindicatul Transpublic din STB, secretar general Ivan Marieta, avertizor de integritate
Asociația Pentru Drepturile Omului Imaginea României, președinte Stoica Gabriel
Mihaela Cuțui, avertizor de integritate public, vicepreședinte Colegiul Medicilor Stomatologi Timiș
Asociația Kompatibil
Asociația Ziariștilor Independenți din România secția română a Asociației Jurnaliștilor Europeni (AEJ)

0 Comments

Leave a reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.